Rezultate găsite: 8


#347

Mi-e dor de vremurile în care lumea își scria ce simțea. Acum se trimit mini-imagini, de parcă ar fi mai bune...

#245

Mi-aș dori să fiu mult mai atentă la felul în care îmi aleg cuvintele.

#233

Pana recent am crezut ca ce simti dupa ce aflii ca ai fost inselat este cel mai oribil sentiment pe care il pot simtii, dar nimic nu cred ca bate cum te simti atunci cand aflii ca persoana de care te-ai indragostit si iubit, nu a simtit nimic pentru tine de la bun inceput...

#152

Zilele trecute am avut cel mai mare conflict în familie, am simțit că nu se mai poate face nimic încât să ne împăcăm, să fim ca înainte. Era o atmosferă foarte tensionată între noi. Ne evitam privirile, nu ne schimbam vorbe, păreri, sentimente, treceam unii pe lângă alții ca niște străini. Deși mai existau alte încercări nereușite, nu știu cum, s-a întâmplat în această dimineață să avem toți inițiativa de împăcare: am vorbit, am încercat să rezolvăm problemele, să fim toți cât de cât mulțumiți. Am reușit să trecem peste, să putem sta împreună în același loc fără să mai simțim vreo tensiune, am început din nou să jucăm cărți și să ne amuzăm pe diferite teme. Am învățat că acele clipe de distanțare nu-și aveau rostul, doar ne măcinau pe interior, inutil... A fost o adevărată lecție de viață, să ne prețuim mai mult...

#116

Nu știu de ce mi-e atât de greu să mă exprim. Uneori știu ce simt, observ ce se întâmplă cu mine, dar nu pot găsi cuvintele necesare pentru a descrie...

#112

Nu știu de ce mereu apreciez lucrurile abia după ce nu le mai am: vorbele, îmbrățișările și încurajările unei persoane, flirturile nevinovate, încrederea...

#105

Vreau să îi conving pe alții de miracolele zilnice. Dar dacă încep să le vorbesc, mă vor considera nebun sau un părtinitor la vreo sectă. Cum să nu ne bucurăm de florile, copacii, culturile care cresc din niște simple semințe, de absolut tot ce ne oferă natura? De ce nu ne bucurăm și nu apreciem sănătatea, lucrurile materiale și abstracte de care avem parte? De ce căutăm mereu ceva rău, de care să ne plângem sau să îi dramatizăm lipsa? De ce suntem mai ușor influențați de tot ce e negativ? De ce uităm să ne gândim la noi, la ce trebuie să facem bine? De ce nu încercăm să fim primii care fac un pas spre bine, spre a ajuta pe altcineva? Ne e frică să fim modelul pe care vrem să-l vedem în altcineva...

#26

Uneori am prea multe emoții, le confund, le amestec, nu mai știu de mine, nu mai înțeleg nimic.